Casa de Piatră

Rezervă o cameră

septembrie 18, 2019
septembrie 19, 2019

(English) Book Your Room

septembrie 18, 2019
septembrie 19, 2019

Author Archive

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița, înălțată de Petru Rareș în anul 1532 și zugrăvita în 1537, este o ctitorie nouă pe locul – sau, mai precis, în apropierea – alteia mai vechi, ruinate. Mănăstirea Moldovița este situată în comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava. Ctitorul Petru Rareș a zidit în 1532 biserica cu hramul “Buna Vestire” pe care a împrejmuit-o cu un zid puternic de apărare cu metereze și turnuri de pază. Deasupra intrării principale în Mănăstire este sculptată în piatră vechea stemă a Moldovei.

În 1537 biserica mănăstirii Moldovița a fost pictată în fresca, atât în interior cât și în exterior în stil postbizantin, cu unele elemente noi caracteristice școlii de pictura bisericeasca din Moldova. Culoarea predominanta a picturii este galben auriu. Dintre obiectele vechi păstrate la Mănăstirea Moldovița amintim doua epitafe din epoca lui Ștefan cel Mare, Psaltirea lui Efrem și alte manuscrise, precum și un jilț care datează din vremea lui Petru Rareș.

Mănăstirea Moldovița a fost un centru însemnat în care a înflorit cultura bisericească în sec. XV – XVII. Moldovița este prima dintre mănăstirile Moldovei la care au ajuns prototipurile literaturii slavo-romane în sec. al XV-lea. Aici a înflorit o adevărată școală de copiști și miniaturiști de la care se păstrează până astăzi la Biblioteca Mănăstirii Dragomirna, un număr de aproape 50 de manuscrise de o deosebita valoare, majoritatea din sec. al XV-lea.


Cum ajung la Mănăstirea Moldovița?

com. Vatra Moldoviței

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou

De la începutul veacului al XV-lea, străvechea cetate voievodală Suceava adăpostește moaștele unuia din cei mai cunoscuți sfinți cinstiți de credincioșii din Moldova, și anume Sfântul Ioan, supranumit “cel Nou”. Biserica actuală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe a fost începută în 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb (1505 – 1517) și terminată de Ștefăniță (1517 – 1527) în anul 1522.

Până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a fost reședința mitropoliților Moldovei. Biserica, fiind menită să fie catedrala mitropolitană, cu spațiu necesar desfășurării ceremoniilor la care participau dregătorii domnești, se deosebește de celelalte ctitorii voievodale prin suprimarea încăperii mormintelor. Ca la orice centru mitropolitan sau arhiepiscopal, la Suceava au existat iscusiți caligrafi, osârduitori gravori în lemn și metal, dascăli de limba moldovenească, grească și slavă. A funcționat aici și o școală teologica. În biserică se păstrează moaștele Sfântului Ioan cel Nou, martirizat în 1332, care au fost aduse la Suceava în anul 1402 de Voievodul Alexandru cel Bun. Biserica a fost pictată la exterior și interior în 1534 în timpul domniei lui Petru Rares. Pictura a fost executată în frescă, după hermeneutica bizantină. Ea a fost curățată de fum și reîmprospătată în anii 1906 – 1909 de pictorul Iohann Viertelberger.

Cum ajung la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou?

Suceava – Str. Mitropoliei

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Mușat (1375-1391).

Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea de Scaun a Sucevei este formată din mai multe elemente componente. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare, ale cărui pereți dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate cu o contraescarpă. O astfel de construcție a existat și pe latura de sud, dar s-a prăbușit. Pe latura de vest și pe cea de sud-vest a fost construit un val de apărare artificial.În cetate se pătrundea printr-un pod de acces cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit în doi piloni înalți din piatră. Partea mobilă se putea ridica în caz de primejdie, dar odată trecut de ea exista o capcană în care puteau cădea vizitatorii nepoftiți. Trecut și de partea fixă a podului, se ajunge în curtea interioară a cetății, de acolo pentru a intra în clădirea fortului se trecea printr-un sistem de trei porți, apărate de soldați ce stăteau în camere de gardă, special amenajate.


Cum ajung la Cetatea de Scaun a Sucevei?

Aleea Cetății, Suceava

Mănăstirea Putna

 

Prima ctitorie a Domnitorului Ștefan cel Mare, Mănăstirea Putna a fost sfințită la 3 Septembrie 1470, fiind ridicată pe locul unei stravechi sihăstrii din sec. XIII – XIV. Astăzi, în muzeul mănăstirii se află expuse manuscrise, obiecte de cult și ceramică din perioada medievală. Se remarcă colecția de broderii de tradiție bizantină, una dintre cele mai frumoase din lume.

La început, mănăstirea a fost destinată să devină necropolă domnească. În biserică au fost înmormantati alături de Ștefan cel Mare (Iulie 1504), fiul său Bogdan (domn între anii 1504 – 1517), nepotul său Ștefăniță (domn între anii 1517 – 1527) și alți membri ai dinastiei mușatine. Mănăstirea Putna a avut la început pictura interioară și exterioară pe fond de aur. Din cauza alunecărilor de teren și a invaziei cazacilor, biserica a fost reconstruită între anii 1653 – 1662.

În anul 2001, pe 10 iulie – aceeași zi în care în 1466 Ștefan cel Mare punea piatra de temelie a mănăstirii, s-a început repictarea bisericii. La data de 4 iulie 1466, Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt alege locul pe care va fi zidită Biserica Mănăstirii Putna, trăgând cu arcul de pe Dealul Crucii. Șase zile mai târziu, la 10 iulie 1466, conform Letopisetelor putnene, se începe zidirea Bisericii Mănăstirii Putna, care va fi terminată în anul 1469.

Cum ajung la Mănăstirea Putna?

Suceava-Gura Humorului – Frasin – Mănăstirea Doroteia – Mănăstirea Moldovița – Pasul Palma – com. Sucevița – com. Marginea – Putna

Sign up to our newsletter and more

INFORMAȚII

Check-in: 14:00 – Check-out: 12:00

Restaurant, Bar, Spa

Internet gratuit wireless și prin cablu

Parcare proprie supravegheată